Fii telefonul de urgenţă al copilului tău!

Copiii mei sunt încă mici şi, deocamdată, relaţia noastră nu a trecut prin mari încercări.  Însă una din dorinţele mele, atunci cînd ei vor deveni adolescenţi, este să rămân nu (neapărat) cea mai importantă persoană din viaţa lor, ci telefonul lor de urgenţă!  Mi-ar plăcea ca ai mei copii să ştie că vor putea apela … Continue reading "Fii telefonul de urgenţă al copilului tău!"

Read More

Autonomia copiilor e mai importantă decât nevoia noastră de a ne simţi utili!

Oricât ar fi de tentant să le dăm copiilor de fiecare dată când au nevoie o mână de ajutor, să ne simţim de folos, importanţi şi de neînlocuit în viaţa lor, ar fi de preferat să le încurajăm autonomia! Aşa că permite-i copilului să cadă şi să găsească el singur soluţii pentru a se ridica! … Continue reading "Autonomia copiilor e mai importantă decât nevoia noastră de a ne simţi utili!"

Read More

Bunele intenții, stima de sine și distrugerea ei

Există mulți părinți care au tendința (paradoxal, cu cele mai bune intenții)  de a dezaproba ceea ce fac copiii lor. Mulți cred că așa îi vor mobiliza, iar copiii vor deveni mai buni, vor învăța și vor ajunge cât mai departe în viață. Mesaje de felul: ”Dacă te-ai fi străduit mai mult, ai fi făcut … Continue reading "Bunele intenții, stima de sine și distrugerea ei"

Read More

Continuăm provocarea ”fără țipete”!

Cum facem pentru a nu mai cere de 10 ori copiilor ceva, ultima dată ridicând vocea? În astfel de cazuri, copiii au învățat că abia când mama țipă, abia atunci e cazul să asculte, până atunci, bla, bla, zgomot de fond… Provocarea de astăzi constă în a te analiza atunci când îi ceri copilului ceva … Continue reading "Continuăm provocarea ”fără țipete”!"

Read More

Recunosc, am țipat la copiii mei! Și mi-a părut rău!

Fac parte din generația de părinți care și-au promis că se vor purta cu totul altfel față de copiii lor. Că îi vor trata cu respect și blândețe, îi vor asculta și nu vor ridica vocea sau mâna la ei. Îi vor săruta mereu, nu doar în somn. O viață fără țipete, pedepse sau recompense. … Continue reading "Recunosc, am țipat la copiii mei! Și mi-a părut rău!"

Read More

Părintele “amic”

Unii părinţi nu îndrăznesc să spună “nu” adolescentului, de teamă de a nu pierde dragostea acestuia, de a fi prea severi sau, pur şi simplu, din dorinţa de a evita crizele şi certurile.  Alţii îşi doresc să fie “prietenii” copiilor, uitând complet de rolul de părinţi şi educatori. Paradoxal, adolescenţii nu îşi doresc doar părinţi-prieteni … Continue reading "Părintele “amic”"

Read More